luni, 9 iulie 2012
Scrisoare pentru el
Ma dezamagesti din nou si din nou fara sa realizezi si fara sa spui nimic. Ma ignori,ma cauti, iar apoi o faci din nou…Nu inteleg nimic din tot ce se intampla…Stiu doar ca esti suparat si probabil nu vrei sa vorbesti cu nimeni, dar totusi eu nu sunt un NIMENI! Sunt persoana care te-a sustinut, a fost acolo sa iti spuna o vorba buna cand totul era pe dos si desi nu apreciezi este inca dispusa sa iti ofere totul fara sa astepte nimic la schimb. Treci prin momente grele? Da, stiu! Dar asta nu te va face sa te simti mai bine, as vrea sa stiu ce faci, dar nu mai vreau sa te caut…Imi doresc atat de tare sa iti aud vocea, dar stiu ca mi-as face doar rau…Tu nu sti si nici nu ai stiut ce vrei. Te-ai ascuns in spatele unui motiv bun stiind ca eu te voi sustine si astepta oricat ar fi fost nevoie, dar nu mai sunt atat de sigura ca vreau asta… Aici nu e vorba doar de tine... Vreau si eu putina atentie…Nu o am, nu iti pasa, am inteles asta din tot ce faci. Acum probabil mi-ai spune ca nu te inteleg,dar cel care nu intelege esti TU! Desi nu esti aici,desi nu vorbim,te vreau atat de mult langa mine…Vreau sa fim unul langa altul, dar imi dau seama ca visele mele nu sunt niciodata sinonime cu realitatea.
Te voi uita incet-incet daca inima ma va lasa…Te-am iubit mereu!
Cu dragoste,
Caprioara ta
vineri, 6 iulie 2012
Tot eu ,dar dupa voi SCHIMBATA
Nu pot intelege de ce prietena mea imi scoate ochii ca sunt schimbata? Ea ma cunoaste mai bine ca oricine si ar trebui sa isi dea seama ca sunt aceeasi. Ar trebui sa ma inteleaga mai bine ca oricine, stiind prin tot ce am trecut si inca trec. Nu ar trebui sa ma judece …
Ma doare atat de tare cand ne certam pe tema asta, ma doare ca prin lucrurile astea reuseste doar sa ma raneasca mai mult …
Poate are dreptate, dar nu m-am schimbat eu ca persoana ci doar unele momente nu mai sunt la fel… Nu pot fi vesela mereu, nu pot! Am momente cand nu sunt eu, cand tristetea ma omoara si nu pot face nimic sa fiu fericita.Imi doresc atat de mult sa treaca toate, sa ma trezesc intro dimineata si sa realizez ca totul a fost doar un cosmar urat, dar stiu ca asta este realitatea si nu o pot schimba.
Ma simt singura, ma simt neinteleasa si vulnerabila, mai vulnerabila ca oricand! Am crezut ca vara asta va fi asa minunata, dar in momentul acesta simt ca este atat de departe de acest cuvant…mult prea departe!
Sunt atat de multe lucruri ce le am pe suflet si atat de putine feluri de a putea arata celorlalti ce simt...
sâmbătă, 2 iunie 2012
Ganduri zburatoare
Amintiri sunt multe, dar voi incerca sa ma limitez la cele care au avut ultimul cuvant de spus in povestea noastra, careia obisnuiam sa ii spun ,,poveste de iubire”.
Am avut inca odata incredere in tine, am sperat ca am invatat amandoi din tot ce s-a intamplat, dar din nou m-ai dezamagit… Am inceput sa retraim povestea ce candva ne unea, dar ca intotdeauna cand ti-am cerut sa hotaram destinul nostru , ai vrut mai mult timp.
Probabil vei spune, vei crede mereu ca am fost eu de vina, ca am fost eu cea cruda ,care nu a vrut sa iti acorde timp de gandire, dar nu a fost asa! Si sti de ce? Pentru ca atunci cand exista iubire, nu ai la ce sa te gandesti, nu gandesti in primul rand! Doar simti!!! Inima iti spune tot ce trebuie sa sti, mai departe nimic nu mai conteaza. Daca m-ai fi iubit, ai fi stiut cat insemni pentru mine, ai fi spus orice sa ma intorci din drum ,chiar si dupa ce m-ai lasat sa plec… Ai esuat, nu odata, de mai multe ori! M-ai dezamagit de nenumarate ori si mereu te-am iertat, dar acum mi-am dat seama ca exista ceva la tine care nu se potriveste cu mine, iubirea mea este prea multa , iar tu nu vei sti sa imi oferi niciodata la fel de multa!
Nici macar nu mai stiu ce simt, cum ma simt, daca traiesc sau nu, daca visez ,daca…
Gandurile nu ma lasa, ma chinuie, imi soptesc la ureche ca nu mai esti important de multa vreme, ca este doar obisnuinta! Habar nu am, stiu doar ca aceste ganduri le voi ordona , imi voi linisti viata si sufletul… Voi astepta soarele si voi zambi din toata inima, chiar si cand sufletul imi va plange!
luni, 7 mai 2012
Monotonie
Da, monotonie! Simt ca viata mea a ajuns doar monotonie si atat... Zilele se repeta din nou si nu mai gasesc puterea necesara sa indur si ziua de maine. Astazi ma simt mai bine ca maine ,dar mai rau decat ieri... Nu mai stiu cui ii pasa cu adevarat de mine, cine vrea ca eu sa fiu cu adevarat fericita, cine imi poate spune o vorba buna atunci cand totul merge prost. Uneori ma intreb cu ce am gresit atat de mult? De ce viata ma supune la tot mai multe teste? Prietenii mei stiu prin ce trec si cat de puternica incerc sa fiu, doar ca... nu mai am putere, nu gasesc motive sa zambesc, toti cei la care tin ma parasesc cand am cea mai mare nevoie de ei, de ce? Cand se vor termina toate? Cand? Si tu? Tu de ce m-ai intors inapoi? Acum nici macar nu mai sunt sigura de sentimentele mele si da, ma afecteaza! Ma gandesc la amandoi, si la tine ,dar si la el... Amandoi sunteti prezenti intre randurile mele, pentru amandoi am sentimente... Sunt tare confuza, trec prin cele mai grele momente si cu greu reusesc sa imi pastrez zambetul pe buze. As vrea sa fie macar unul dintre voi langa mine, dar degeaba... Eu sunt una, am ramas singura prin intunericul acesta de cosmaruri din care nu ma mai trezesc. Ajuta-ma ! Te rog sa fi langa mine chiar si atunci cand gresesc, atunci am cea mai mare nevoie. Am gresit, te-am alungat cand puteai fi al meu, dar a fost un moment de ...ratacire, daca ii pot spune asa, nu stiam ce este cu adevarat important pentru mine. As da timpul inapoi si as schimba toate greselile ce le-am facut,dar este imposibil. Poate candva, cineva ne va invata ca in iubire trebuie
sa ierti si poate atunci vom putea fi fericiti...
duminică, 6 mai 2012
Clipe din trecut
Au trecut atat de multe zile de cand ai plecat ,iar eu inca ma gandesc la tine. Nu trece o zi in care sa nu ma trezesc si sa nu adorm cu gandul la tine. Cine ar fi crezut ca vei insemna atat de mult pentru mine? Incerc sa te inlocuiesc cu alte persoane importante din viata mea, dar nimeni nu pare mai important decat ai fost tu. Nu meriti amintirea mea, nu meriti sa ma gandesc la tine asa cum o fac, dar ce pot face? Inimii nu ii poti impune ce sa simta. Daca as putea uita de tine mi-ar fi atat de bine, dar nu pot! Imi aduc aminte de momentele cu noi, iar melancolia revine din nou si din nou. Erai micul meu grec, micuta mea copie a unei copilarii...Acum mai putem vorbi doar la modul ,,A fost odata..." .Imi amintesc atat de bine tot, ca si cum ar fi fost ieri, imi amintesc locurile prin care ne plimbam,inca imi suna in cap acel ,,iubita" ce mi-l spuneai si cate altele... Ma rascolesc atatea ganduri, care incerc sa le alung, desi stiu ca este doar adevarul. Stiu ca daca m-ai fi iubit cu adevarat nu ai fi actionat astfel... M-ai mintit de atatea ori, dar am realizat ca defapt nu ma iubeai si ca nu trebuia sa am incredere oarba... Viata continua cu sau fara prea multe regrete, vreau sa imi amintesc doar momentele frumoase, vreau sa ma gandesc ca ai fost sincer cu mine, chiar daca a fost exact opusul. Uneori ai nevoie de cateva minciuni pentru a indulci putin aceasta viata, pentru a putea spera in continuare, pentru a putea fi fericit din nou. Fericirea mea va veni in curand inapoi, chiar daca tu nu ai plecat din sufletul meu . Iti multumesc din nou ca m-ai invatat o noua lectie, datorita tie inca o parte din inocenta mea s-a dus, inca o parte din mine s-a schimbat...
miercuri, 25 aprilie 2012
Intre prezent si trecut
Ma simt atat de ciudat in preajma ta, simt atat de multe...nesiguranta, afectiune, durere, dorinta si cate altele...Ai fost atat de aproape de mine si desi as fi vrut sa te strang in brate si sa te sarut nu am facut asta si nici pe tine nu te-am lasat. Nu am vrut sa fac pe interesanta sau sa te tin pe jar, ci pur si simplu am stiut ca nu are rost, tu nu vei mai fi cel pe care l-am cunoscut eu.Te vreau inapoi ,dar nu asa! Inainte stiam absolut despre sentimentele tale, nu credeam ca te pot pierde ,dar se pare ca m-am inselat, iar acum nu stiu ce sa mai cred. Doar timpul va decide pentru noi, doar el stie finalul nostru, noi suntem doar doi pioni de sah pe drumul vietii...
sâmbătă, 14 aprilie 2012
Ganduri nocturne
Aseara m-am gandit la tine din nou si din nou pana am adormit cu lacrimi in ochi ca in fiecare seara de cand ai plecat. Se simte atata de tare lipsa ta, simt si acum gustul sarutarilor tale...Am fost la un pas de a-ti spune cat de mult imi lipsesti, dar m-am oprit, stiam ca nu va schimba cu nimic alegerea ta. Nu stiu de ce ,dar intr-un timp foarte scurt mi-ai furat inima...M-am lasat purtata de val, asa cum m-ai sfatuit, ti-am daruit inima mea, iar tu mi-ai dat la schimb doar minciuni...Minciuni...Si ce minciuni! Cele mai frumoase minciuni! Le vreau inapoi,suna ridicol, dar chiar le vreau inapoi!
Nu stiu pe cine iubesc...iubesc, da,poate asta e cuvantul...Cum spuneam nu stiu pe cine iubesc, nu stiu daca il iubesc pe adevaratul TU sau pe cel care credeam ca esti...
Nici acum nu am inteles ce s-a intamplat, nu cunosc inca adevaratele motive ale despartirii noastre si poate nu voi afla vreodata, stiu doar ca tu reusisei sa inchizi rani din trecut si pentru asta iti multumesc, dar in urma ta a ramas un gol care sper ca va fi umplut de cineva...candva,dar nu azi.
marți, 21 februarie 2012
Dieta

Probabil suna ridicol ,dar tin dieta! Nu este o dieta usoara, poate nici nu ar trebui sa o numesc asa pentru ca nu este una obisnuita. Poate nu ma exprim destul de clar, poate ca nu vorbesc foarte frumos, poate ca nu am foarte multa inspiratie sa scriu, poate ca defapt nici nu vreau sa scriu sofisticat! Stii ce vreau defapt? Vreau doar sa ma descarc de aceasta energie negativa, care ma omoara pe dinauntru…
Precum un drogat ,un alcoolic sau un fumator …asa sunt si eu! Sunt in perioada de dezintoxicare fiindca orice amintire legata de noi este ca o otrava ce mi-se strecoara in inima. Nevoia de a fi cu persoana pe care o iubesc este asemeni dependentei de droguri… Trebuie sa imi vindec inima, iar pentru asta voi lupta! Sunt o persoana foarte puternica, sunt sigura de asta, pana si tu mi-ai spus ca sunt puternica, ei bine acum o sa vedem cat de mult sunt!
Aceasta cura pentru inimile ranite urmeaza cronologic toate etapele prin care trec…In ordine cronologica, aceste etape sunt: negarea, revolta, acceptarea si ,in cele din urma, vindecarea!
Sunt 30 de zile, pe care le voi respecta, promit! Am nevoie de asta, am nevoie sa fiu independenta din nou, stapana pe propriile emotii, vreau sa fiu EU!
Fiecare zi va insemna un pas spre vindecarea mea, o batalie castigata! Imi va fi greu, dar voi depasi aceasta perioada si voi invata sa zambesc din nou fara motiv! Iar voi ,cititorii mei, sa nu va speriati , sunt destul de bine, m-am gandit mult la tot si simt ca am nevoie de aceasta schimbare, simt ca inchei acest capitol, nu din orgoliu, din neputinta sau mandrie, ci pur si simplu pentru ca acest lucru nu se mai potriveste cu viata mea!
Sunt doua drumuri acum, daca pe al tau acum este soare si cald, iar la mine ploua si e frig, ei bine in curand va venii soarele si la mine pentru ca stii cum se spune, dupa fiecare furtuna iese soarele!
duminică, 19 februarie 2012
Moarte si viata
Daca pana acum nu stiam ce inseamna moartea…Cum te simti cand cineva important pentru tine nu mai e, acum am aflat! E un sentiment al naibii de urat! GROAZNIC!!! Doar sperietura ca poate nu mai e m-a facut sa inebunesc si sa ma simt prost…Stiti ce se simte? Simti ca nu mai respiri normal, ca inima nu mai bate ,ca tot ce ai trait pana acum a fost nimic pe langa ce va urma! Moment in care ai nevoie de prieteni, moment in care ai nevoie de o imbratisare, de un zambet, de o vorba buna, de acel cineva special, care realizezi ca nu e aici…
Aveam nevoie de tine langa mine, de o vorba de la tine, de o imbratisare …Voiam sa imi spui ca va fi bine, sa simt ca iti pasa de mine! Dar tu deja imi pregatisei o surpriza…Lovitura de gratie! Lovitura care m-a distrus mai mult decat eram…Acum nici nu stiu ce ma doare…Nu stiu, pur si simplu doare…Vreau sa uit de tot ce e aici, vreau sa dispara durerea ,dar stiu ca va disparea doar cu timpul, trebuie sa astept ,trebuie sa fiu puternica. Dar tu? Printul meu din povesti? De ce a trebuit sa imi arati chiar acum cat de mult te-ai schimbat? Nu puteai sa mai astepti putin? Chiar atat de grabit erai? Ai fost precum un actor grabit,care are o replica de spus ,iar apoi fuge ,imediat ce piesa a luat sfarsit! Asa ai fost si tu!
O sa fie bine, cred, cel putin asa spun persoanele care sunt langa mine! Pentru ca trebuie sa le multumesc lor si sa le spun cat de mult apreciez si cat de mult inseamna pentru mine sa vad ca totusi mai exista cineva caruia ii pasa de mine…
Aveam nevoie de tine langa mine, de o vorba de la tine, de o imbratisare …Voiam sa imi spui ca va fi bine, sa simt ca iti pasa de mine! Dar tu deja imi pregatisei o surpriza…Lovitura de gratie! Lovitura care m-a distrus mai mult decat eram…Acum nici nu stiu ce ma doare…Nu stiu, pur si simplu doare…Vreau sa uit de tot ce e aici, vreau sa dispara durerea ,dar stiu ca va disparea doar cu timpul, trebuie sa astept ,trebuie sa fiu puternica. Dar tu? Printul meu din povesti? De ce a trebuit sa imi arati chiar acum cat de mult te-ai schimbat? Nu puteai sa mai astepti putin? Chiar atat de grabit erai? Ai fost precum un actor grabit,care are o replica de spus ,iar apoi fuge ,imediat ce piesa a luat sfarsit! Asa ai fost si tu!
O sa fie bine, cred, cel putin asa spun persoanele care sunt langa mine! Pentru ca trebuie sa le multumesc lor si sa le spun cat de mult apreciez si cat de mult inseamna pentru mine sa vad ca totusi mai exista cineva caruia ii pasa de mine…
luni, 13 februarie 2012
Zambet trist
Mi-ai hranit sperantele, mi-le-ai zdrobit, apoi iar le-ai distrus si tot asa…Dar acum pot simti finalul nostru, pot simti ca te-am pierdut pentru totdeauna si nu stiu cum ma simt ,stiu doar ca zambesc cu un zambet care nu este al meu!
Aseara mi-ai spus ,fericirea ta nu mai este de mult langa mine… Eu nu stiu ce sa spun, nu mai am cuvinte… Cu lacrimi in ochi pot spune doar ca ma doare, doare rau de tot, dar voi fi bine…
Nu stiu daca iti mai aduci aminte, dar acum ceva timp, pe vremea cand stiai inca sa iubesti, mi-ai promis ca vei fi mereu aici langa mine, ca nu ma vei lasa niciodata sa plec, de ce promisiunile sunt facute ca mai apoi sa fie incalcate?! De ce?! Amintirile ma omoara, ma distrug pe interior… As vrea sa poti intelege si tu cum e sa doara, cum e sa nu poti dormii gandindu-te la tot ce a fost, la tot ce s-a spus si la timpul ce a trecut pe langa tine ca un fulger…
Imi doresc sa nu fi inceput niciodata sa simt asta, imi doresc sa fi fost rece, asa cum mi-ai reprosat ca am fost, dar sti, daca as fi fost asa cum ai spus tu, acum nu m-as fi simtit asa! Acum as fi fost mai rece decat gheata din pahar, si indiferenta nu?! Dar uite, te-ai inselat, eu nu am fost rece si nici indiferenta! Poate ca ai dreptate, asta am aratat, asta am vrut sa fiu, credeam ca daca sunt asa te voi tine mai mult langa mine, dar m-am inselat! Ai gresit si tu, am gresit si eu ,dar eu am platit pentru tot cu varf si indesat ,iar acum tot eu sunt cea care plateste in continuare pentru ca pe tine nu te afecteaza. Tu ai trecut peste tot ce a fost intre noi, peste tot ce am trait impreuna, peste toate saruturile noastre, iar eu imi aduc aminte absolut tot ,de parca ar fi fost ieri!
Poate ca voi fi bine la un moment dat, poate cineva ma va putea face sa uit de tine sau poate doar te voi uita cu timpul. Doar EL ma poate face sa uit de tine, prima mea iubire, sunt sigura de asta! El e singura persoana care este undeva in inima mea, inafara de tine, care ocupi mult prea mult loc…Acum totul este mult mai clar, poate de data asta el va sti sa fie langa mine cand tu nu mai sti…Ar fi ironia sortii ca el sa fie langa mine cand tu nu mai esti ,asa cum tu ai fost langa mine cand el nu era… Ciudat, nu?! Oricum…oricum ar fi, orice va fi eu voi face tot posibilul sa imi pastrez zambetul pe buze, chiar daca acesta este trist si fara viata. Nu voi mai putea fi eu pentru o vreme, dar voi face tot posibilul sa ma ridic cand nimeni nu se va astepta si sa fiu Denisa dintotdeauna, cea care zambeste si glumeste mereu, Denisa optimista si plina de viata , care are niste prieteni minunati, pe care ea ii iubeste la fel de mult cat te iubeste si pe tine si pentru ei va lupta sa fie asa cum trebuie, fericita!
Aseara mi-ai spus ,fericirea ta nu mai este de mult langa mine… Eu nu stiu ce sa spun, nu mai am cuvinte… Cu lacrimi in ochi pot spune doar ca ma doare, doare rau de tot, dar voi fi bine…
Nu stiu daca iti mai aduci aminte, dar acum ceva timp, pe vremea cand stiai inca sa iubesti, mi-ai promis ca vei fi mereu aici langa mine, ca nu ma vei lasa niciodata sa plec, de ce promisiunile sunt facute ca mai apoi sa fie incalcate?! De ce?! Amintirile ma omoara, ma distrug pe interior… As vrea sa poti intelege si tu cum e sa doara, cum e sa nu poti dormii gandindu-te la tot ce a fost, la tot ce s-a spus si la timpul ce a trecut pe langa tine ca un fulger…
Imi doresc sa nu fi inceput niciodata sa simt asta, imi doresc sa fi fost rece, asa cum mi-ai reprosat ca am fost, dar sti, daca as fi fost asa cum ai spus tu, acum nu m-as fi simtit asa! Acum as fi fost mai rece decat gheata din pahar, si indiferenta nu?! Dar uite, te-ai inselat, eu nu am fost rece si nici indiferenta! Poate ca ai dreptate, asta am aratat, asta am vrut sa fiu, credeam ca daca sunt asa te voi tine mai mult langa mine, dar m-am inselat! Ai gresit si tu, am gresit si eu ,dar eu am platit pentru tot cu varf si indesat ,iar acum tot eu sunt cea care plateste in continuare pentru ca pe tine nu te afecteaza. Tu ai trecut peste tot ce a fost intre noi, peste tot ce am trait impreuna, peste toate saruturile noastre, iar eu imi aduc aminte absolut tot ,de parca ar fi fost ieri!
Poate ca voi fi bine la un moment dat, poate cineva ma va putea face sa uit de tine sau poate doar te voi uita cu timpul. Doar EL ma poate face sa uit de tine, prima mea iubire, sunt sigura de asta! El e singura persoana care este undeva in inima mea, inafara de tine, care ocupi mult prea mult loc…Acum totul este mult mai clar, poate de data asta el va sti sa fie langa mine cand tu nu mai sti…Ar fi ironia sortii ca el sa fie langa mine cand tu nu mai esti ,asa cum tu ai fost langa mine cand el nu era… Ciudat, nu?! Oricum…oricum ar fi, orice va fi eu voi face tot posibilul sa imi pastrez zambetul pe buze, chiar daca acesta este trist si fara viata. Nu voi mai putea fi eu pentru o vreme, dar voi face tot posibilul sa ma ridic cand nimeni nu se va astepta si sa fiu Denisa dintotdeauna, cea care zambeste si glumeste mereu, Denisa optimista si plina de viata , care are niste prieteni minunati, pe care ea ii iubeste la fel de mult cat te iubeste si pe tine si pentru ei va lupta sa fie asa cum trebuie, fericita!
miercuri, 8 februarie 2012
Ninge afara, ninge si in sufletul meu…
Este atat de greu sa ma obisnuiesc cu realitatea, privesc pe geam la fulgii mici ce se apropie de pamant si la fel ca ei, asa e si inima mea, impartita in milioane de particele…Sperantele mele au fost facute praf… Orice as face si oricine ar fi langa mine, te iubesc asa de mult…Imi este atat de dor de tine, imi lipsesti atat de mult… Vreau sa fi aici, vreau sa te strang in brate si sa ramanem asa pentru totdeauna, vreau sa iti ating buzele, iar si iar si iarrrrr…Dar tu nu mai esti aici, m-ai lasat sa plec, m-ai lasat cu EL. Ai renuntat asa de usor, la fel si eu. Poate mai trebuia sa lupt, dar pentru ce?! Daca simt ca te-am pierdut de mult? De ce nu ma chemi inapoi, chiar atat de indiferenta iti sunt?! Da, stiu ! Orgoliul tau e mare, chiar daca nu recunosti …
De ce nu putem sa iertam ca am uitat sa ne iubim cu adevarat? De ce nu putem sa ne prefacem ca nu stim ca maine o sa gresim din nou?! De ce nu putem incerca sa fim fericiti?! De ce?!
EL tine la mine,imi arata asta…Nu pot sa il las acum, nu dupa ce i-am dat sperante, nu pot sa ii frang inima asa cum mi-ai facut si tu mie! Macar de am putea fi noi fericiti, macar nu ar fi degeaba, dar tu nu imi oferi nimic, in schimb el da…TOT ce tu nu poti si nu vrei sa imi dai…E alaturi de mine, are incredere in mine, ii pasa de mine …
Nu pot sa mi-te scot din minte! Un singur gand ma inebuneste, ca vreau sa te vad!!! Ca vreau sa ma saruti asa cum o faceai inainte, ca vreau sa fim doar noi doi, dar stiu ca nu e bine si ca asa ceva nu se poate intampla! EL nu merita asta,nu pot sa ii fac asta…Si totusi…te vreau asa mult aproape de mine… aproape de buzele mele…aproape de inima mea…
De ce nu putem sa iertam ca am uitat sa ne iubim cu adevarat? De ce nu putem sa ne prefacem ca nu stim ca maine o sa gresim din nou?! De ce nu putem incerca sa fim fericiti?! De ce?!
EL tine la mine,imi arata asta…Nu pot sa il las acum, nu dupa ce i-am dat sperante, nu pot sa ii frang inima asa cum mi-ai facut si tu mie! Macar de am putea fi noi fericiti, macar nu ar fi degeaba, dar tu nu imi oferi nimic, in schimb el da…TOT ce tu nu poti si nu vrei sa imi dai…E alaturi de mine, are incredere in mine, ii pasa de mine …
Nu pot sa mi-te scot din minte! Un singur gand ma inebuneste, ca vreau sa te vad!!! Ca vreau sa ma saruti asa cum o faceai inainte, ca vreau sa fim doar noi doi, dar stiu ca nu e bine si ca asa ceva nu se poate intampla! EL nu merita asta,nu pot sa ii fac asta…Si totusi…te vreau asa mult aproape de mine… aproape de buzele mele…aproape de inima mea…
joi, 2 februarie 2012
Vis de iubire
Cum totul are un inceput, bineinteles ca exista si un sfarsit…Sfarsitul nostru a venit cand tu ai spulberat toate sperantele care le putea avea o fata. M-ai atras in lumea ta, iar apoi m-ai lasat sa plec. Am strigat dupa ajutor, dar nu am fost indeajuns de mare ca sufletul tau sa ma poata vedea. Cum m-am simtit?! Nu vrei sa sti si nu vrei sa simti ce am simtit eu, te asigur! De data asta nu eu am gresit, ci tu! Da, tu, perfectiunea intruchipata, ai gresit de data asta…Nu stiu cum ai putut sa gresesti ,dar ai facuto…mi-ai rupt inima si acum nimic nu poate sa imi aline durerea. As vrea sa dorm pentru totdeauna pentru ca doar in visele mele gasesc lumea perfecta,unde tu esti langa mine si suntem fericiti…Vise…doar vise…Imi doresc atat de mult sa te caut , ma abtin atat de mult sa iti spun cat de mult ma doare, cat de mult imi lipsesti, cat de mult te iubesc…As vrea sa te strig, sa iti spun sa nu pleci, sa te rog sa mai ramai ,dar stiu ca nu ar insemna nimic pentru tine si ai pleca oricum , lasandu-ma in urma ta…
M-a durut atat de tare sa te privesc azi de la departare fara a putea sa iti adresez macar un cuvant…Fiecare cuvant ar durea, fiecare gest de al tau m-ar distruge si mai mult…
Vreau sa vii si sa imi spui ca ma iubesti, ca iti pare rau, ca nu vei mai gresi…Vreau sa …dorinte si atat…
Astazi am crezut ca iti simt parfumul pentru cateva secunde, parfumul tau a ramas intiparit in mintea si sufletul meu…L-as putea recunoaste din 1000 !
Visul meu de iubire moare si nu stiu daca asa ai vrut tu,dar asta ai reusit…Stiu doar ca doare, inima mea a ascultat doar de tine, a crezut in tine, iar tu te-ai jucat cu ea…
Acum…nici in vise nu mai vi, te-ai hotarat sa ma lasi singura cand aveam cea mai mare nevoie de tine, cand ma simteam mai singura ca niciodata, cand ai fost singurul cu care am avut curajul sa vorbesc despre lucruri care nu le mai spusesem nimanui…Acum sunt doar eu cu mine, momentele in care imi spuneai ca vei fi aici au apus de mult…
M-a durut atat de tare sa te privesc azi de la departare fara a putea sa iti adresez macar un cuvant…Fiecare cuvant ar durea, fiecare gest de al tau m-ar distruge si mai mult…
Vreau sa vii si sa imi spui ca ma iubesti, ca iti pare rau, ca nu vei mai gresi…Vreau sa …dorinte si atat…
Astazi am crezut ca iti simt parfumul pentru cateva secunde, parfumul tau a ramas intiparit in mintea si sufletul meu…L-as putea recunoaste din 1000 !
Visul meu de iubire moare si nu stiu daca asa ai vrut tu,dar asta ai reusit…Stiu doar ca doare, inima mea a ascultat doar de tine, a crezut in tine, iar tu te-ai jucat cu ea…
Acum…nici in vise nu mai vi, te-ai hotarat sa ma lasi singura cand aveam cea mai mare nevoie de tine, cand ma simteam mai singura ca niciodata, cand ai fost singurul cu care am avut curajul sa vorbesc despre lucruri care nu le mai spusesem nimanui…Acum sunt doar eu cu mine, momentele in care imi spuneai ca vei fi aici au apus de mult…
sâmbătă, 28 ianuarie 2012
Amintiri
A trecut ceva timp de cand te-am vazut pentru prima oara…Stateai in fata mea, privindu-te in oglinda ca de fiecare data. Te-ai uitat la mine ,iar eu nu stiam ce trebuie sa fac…nu stiam daca ar trebui sa plec sau sa raman. Bineinteles ca nu am plecat, doar eram Denisa!
Mai tarziu mi-ai marturisit ce simti pentru mine…Nu stiam ce sa iti spun, nu stiam cum sa fac sa nu te ranesc, e rai prea dragut cu mine ca sa iti frang inima. Probabil te-am ranit de nenumarate ori si imi pare rau ca nu am putut sa vad atunci, ceea ce vad astazi.
Incet, incet ne-am apropiat din ce in ce mai mult unul de altul, pana cand am ajuns intr-o zi sa am incredere oarba in tine! Da! Puteam sa cred orice mi-ai fi spus, chiar daca nu aratam asta prea mult…Timpul a trecut si iubirea ta mi-a vindecat ranile produse de acea iubire de demult…Da, acea iubire…Poate ca nimeni nu ma crede ca am reusit sa il uit pe acel ,,EL” ,dar eu stiu foarte bine ce simt si acel ,,EL” nu mai este de mult sinonim cu PREZENT ,face parte doar din TRECUT. Ma simt destul de ciudat ca nimeni nu crede asta, de fiecare data cand cineva aude ca l-am vazut spune ,,Vaiii…daaa superrr!” ..WTF?!?! Adica?! Prietenie nu mai inseamna nimic pentru nimeni?!
Revenind la tine, la mine, la noi doi…M-ai transformat total, m-ai schimbat, sunt cu totul alta persoana..Nu stiu exact ce inseamna asta, stiu doar ca sunt altfel…Ma simt altfel…Poate ca nu doar tu ai fost motivul, dar am invatat ca timpul chiar vindeca ranile si am invatat ca iubirea chiar poate transforma o persoana intr-una cu totul altfel!
Nu stiu ce as putea sa fac ca tu sa crezi asta, chiar nu stiu! Nu stiu cum pot sa te fac sa vezi ceea ce vad si eu! As vrea sa te poti privi prin ochii mei ca sa poti vedea ceea ce vad si eu! Poate ca te-am pierdut, sunt constienta de asta, stiu foarte bine ca iubirea ,pentru tine, nu mai semnifica ceea ce era inainte…Acum tu esti altul, la fel ca si mine…te-ai schimbat…Imi este atat de dor de vechiul tu! Da, de vechiul TU! Cel care ma iubea neconditionat si imi arata asta in fiecare minut. As da orice ca totul sa fie ca inainte, ca tu sa ma mai privesti macar 1 minut ca inainte, ca tu sa imi spui toate acele cuvinte frumoase. Imi lipseste atat de mult ,,iubita mea” , da stiu…Acum sunt doar amintiri ,ce le imbratisez zi de zi si noapte de noapte pentru ca ele sunt tot ce mi-au mai ramas acum. Te simt atat de aproape, si totusi atat de departe, dar in acelasi timp simt ca te am in palma mea, dar ca imi aluneci printre degete …
Toti imi spun ca sunt ,,proasta” , ,,fraiera” si cate alte defecte… Toti imi spun ca trebuie sa ma trezesc la realitate, ca trebuie sa ma uit inainte, ca trebuie sa te las in urma, ca asta e…Nu, nu pot spune ,,asta e!” ,nu pottt!!! Pur si simplu nu pot sa ma obisnuiesc cu ideea asta. Spui ca eu sunt cum spune vorba aceea ,,Cand nu ai ceva, vrei si cand ai ,nu mai vrei” …Nu cred ca eu sunt asa! Niciodata nu am fost asa! Poate ca asta e defectul meu, ma atasez prea mult de persoane si ma dezlipesc foarte greu de ele…Poate ca nu trebuia sa ma atasez atat de mult de tine, poate ca trebuia sa te las sa pleci..Poate…Dar …Offf…
Poate ca si de data asta timpul le va rezolva pe toate, poate ca totul va veni de la sine, poate ca totul va fi bine peste putin timp sau poate ca totul va disparea in timp…Poatee…Oricum ar fi, orice va fi, orice ai spune tu si ceilalti…Nu stiu daca m-ai crezut vreodata cand ti-am spus ,,TE IUBESC" ,dar eu cand spun ceva, asa e! Mereu sunt sincera si spun doar ce simt si ce gandesc! Orice se va intampla in viitor, chiar daca nu imi dai prea multe sperante si simt ca ne pierdem…Am doar doua cuvinte : TE IUBESC!
Mai tarziu mi-ai marturisit ce simti pentru mine…Nu stiam ce sa iti spun, nu stiam cum sa fac sa nu te ranesc, e rai prea dragut cu mine ca sa iti frang inima. Probabil te-am ranit de nenumarate ori si imi pare rau ca nu am putut sa vad atunci, ceea ce vad astazi.
Incet, incet ne-am apropiat din ce in ce mai mult unul de altul, pana cand am ajuns intr-o zi sa am incredere oarba in tine! Da! Puteam sa cred orice mi-ai fi spus, chiar daca nu aratam asta prea mult…Timpul a trecut si iubirea ta mi-a vindecat ranile produse de acea iubire de demult…Da, acea iubire…Poate ca nimeni nu ma crede ca am reusit sa il uit pe acel ,,EL” ,dar eu stiu foarte bine ce simt si acel ,,EL” nu mai este de mult sinonim cu PREZENT ,face parte doar din TRECUT. Ma simt destul de ciudat ca nimeni nu crede asta, de fiecare data cand cineva aude ca l-am vazut spune ,,Vaiii…daaa superrr!” ..WTF?!?! Adica?! Prietenie nu mai inseamna nimic pentru nimeni?!
Revenind la tine, la mine, la noi doi…M-ai transformat total, m-ai schimbat, sunt cu totul alta persoana..Nu stiu exact ce inseamna asta, stiu doar ca sunt altfel…Ma simt altfel…Poate ca nu doar tu ai fost motivul, dar am invatat ca timpul chiar vindeca ranile si am invatat ca iubirea chiar poate transforma o persoana intr-una cu totul altfel!
Nu stiu ce as putea sa fac ca tu sa crezi asta, chiar nu stiu! Nu stiu cum pot sa te fac sa vezi ceea ce vad si eu! As vrea sa te poti privi prin ochii mei ca sa poti vedea ceea ce vad si eu! Poate ca te-am pierdut, sunt constienta de asta, stiu foarte bine ca iubirea ,pentru tine, nu mai semnifica ceea ce era inainte…Acum tu esti altul, la fel ca si mine…te-ai schimbat…Imi este atat de dor de vechiul tu! Da, de vechiul TU! Cel care ma iubea neconditionat si imi arata asta in fiecare minut. As da orice ca totul sa fie ca inainte, ca tu sa ma mai privesti macar 1 minut ca inainte, ca tu sa imi spui toate acele cuvinte frumoase. Imi lipseste atat de mult ,,iubita mea” , da stiu…Acum sunt doar amintiri ,ce le imbratisez zi de zi si noapte de noapte pentru ca ele sunt tot ce mi-au mai ramas acum. Te simt atat de aproape, si totusi atat de departe, dar in acelasi timp simt ca te am in palma mea, dar ca imi aluneci printre degete …
Toti imi spun ca sunt ,,proasta” , ,,fraiera” si cate alte defecte… Toti imi spun ca trebuie sa ma trezesc la realitate, ca trebuie sa ma uit inainte, ca trebuie sa te las in urma, ca asta e…Nu, nu pot spune ,,asta e!” ,nu pottt!!! Pur si simplu nu pot sa ma obisnuiesc cu ideea asta. Spui ca eu sunt cum spune vorba aceea ,,Cand nu ai ceva, vrei si cand ai ,nu mai vrei” …Nu cred ca eu sunt asa! Niciodata nu am fost asa! Poate ca asta e defectul meu, ma atasez prea mult de persoane si ma dezlipesc foarte greu de ele…Poate ca nu trebuia sa ma atasez atat de mult de tine, poate ca trebuia sa te las sa pleci..Poate…Dar …Offf…
Poate ca si de data asta timpul le va rezolva pe toate, poate ca totul va veni de la sine, poate ca totul va fi bine peste putin timp sau poate ca totul va disparea in timp…Poatee…Oricum ar fi, orice va fi, orice ai spune tu si ceilalti…Nu stiu daca m-ai crezut vreodata cand ti-am spus ,,TE IUBESC" ,dar eu cand spun ceva, asa e! Mereu sunt sincera si spun doar ce simt si ce gandesc! Orice se va intampla in viitor, chiar daca nu imi dai prea multe sperante si simt ca ne pierdem…Am doar doua cuvinte : TE IUBESC!
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)











