Monotonie

Da, monotonie! Simt ca viata mea a ajuns doar monotonie si atat... Zilele se repeta din nou si nu mai gasesc puterea necesara sa indur si ziua de maine. Astazi ma simt mai bine ca maine ,dar mai rau decat ieri... Nu mai stiu cui ii pasa cu adevarat de mine, cine vrea ca eu sa fiu cu adevarat fericita, cine imi poate spune o vorba buna atunci cand totul merge prost. Uneori ma intreb cu ce am gresit atat de mult? De ce viata ma supune la tot mai multe teste? Prietenii mei stiu prin ce trec si cat de puternica incerc sa fiu, doar ca... nu mai am putere, nu gasesc motive sa zambesc, toti cei la care tin ma parasesc cand am cea mai mare nevoie de ei, de ce? Cand se vor termina toate? Cand? Si tu? Tu de ce m-ai intors inapoi? Acum nici macar nu mai sunt sigura de sentimentele mele si da, ma afecteaza! Ma gandesc la amandoi, si la tine ,dar si la el... Amandoi sunteti prezenti intre randurile mele, pentru amandoi am sentimente... Sunt tare confuza, trec prin cele mai grele momente si cu greu reusesc sa imi pastrez zambetul pe buze. As vrea sa fie macar unul dintre voi langa mine, dar degeaba... Eu sunt una, am ramas singura prin intunericul acesta de cosmaruri din care nu ma mai trezesc. Ajuta-ma ! Te rog sa fi langa mine chiar si atunci cand gresesc, atunci am cea mai mare nevoie. Am gresit, te-am alungat cand puteai fi al meu, dar a fost un moment de ...ratacire, daca ii pot spune asa, nu stiam ce este cu adevarat important pentru mine. As da timpul inapoi si as schimba toate greselile ce le-am facut,dar este imposibil. Poate candva, cineva ne va invata ca in iubire trebuie

sa ierti si poate atunci vom putea fi fericiti...